Postat in categoria Radacini in Aug 19, 2008 | NU MERGE ? Resedinta nobiliara inca din secolul al XIV-lea, cetate fortificata si veritabila bijuterie arhitectonica, pana la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, castelul Banffy din Bontida pare sa fi scapat de primejdia de a ajunge o ruina, asemeni altor constructii medievale situate in afara centrelor istorice urbane.
Ceea ce au inceput trupele germane in timpul retragerii din 1944 cand au atacat, jefuit si incendiat castelul, au desavarsit autoritatile comuniste. In superbul ansamblu rezidental a functionat magazinul satesc, sediul CAP-ului, depozite, iar parcul a devenit pasune. Tentativa autoritatilor comuniste din anii 1960 de a restaura castelul a sucombat din cauza lipsei fondurilor. Abia dupa 1990, datorita colaborarii dintre "Institute of Historic Building Conservation" din Marea Britanie, Oficiul pentru Protecţia Patrimoniului Cultural din Ungaria şi Ministerul Culturii si Cultelor din România, au fost incepute lucrarile de restaurare, sub patronajul Prinţului Charles de Wales, care a vizitat în mai multe rânduri şantierul.
Constructia castelului din Bontida a inceput in 1437, cand baronul Banffy a primit de la regele Albert dezlegarea de a-si face cetate. Prima atestare documentara dateaza din 1680, conform unui raport militar care metioneaza sistemul de fortificatii din jurul conacului. Comitele de Dabaca si Cluj, Denes Banffy (1638-1647), a proiectat castelul la dimensiunile cunoscute acum, arhitect fiind italianul Agostino Serena. Denes Banffy II a initiat reconstructia in stil baroc, dupa planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fisher von Erlach. În 1850 arhitectul A. Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu în grandioase statui de piatră care decorau poarta. Denes Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Moştenitorul său, Denes Bánffy II a iniţiat recontrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc, după planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În primă fază, reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia literei U.
Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, Castelul Banffy din Bonţida, este câştigătorul marelui premiu pentru patrimoniul cultural al Uniunii Europene - Europa Nostra. Oscarul protecţiei patrimoniului cultural, prmeiul Europa Nostra este acordat restaurărilor de înaltă calitate din ţările europene. Programul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit din castelul Banffy, a obţinut anul acesta cea mai mare distincţie, marele premiu în valoare de 10000 de Euro. Premiul a fost acordat pentru educaţie prin restaurare, respectiv restaurare prin educaţie. Restaurarea castelului se realizează parţial prin programul de specializare care promovează utilizarea tehnicilor şi materialelor tradiţionale. Până în prezent, peste 800 de cursanţi din 13 ţări europene au fost specializaţi în meseriile de dulgher, zidar, tencuitor şi pietrar, restaurând totodată părţi ale ansamblului castelar: clădirea fostei bucătării, aripa Miklos, clădirea porţii şi parţial clădirea grajdului. Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, Castelul Banffy din Bonţida funcţionează sub egida fundaţiei clujene Transylvania Trust în cooperare cu Institute of Historic Building Conservation din Marea Britanie.
Depunerea mandatului de catre intregul Cabinet condus de Emil Boc ar fi folosit mai mult PDL decât varianta remanierii, votata in Colegiul Director, a aprecizat Elena Udrea....
Primul spectacol public al ansamblului tinerilor din Salciua (judetul Alba) a avut loc in ziua de Pasti, pe terasa pensiunii Larix. Tinerii au cautat si au gasit in lazile de zestre ale bunicilor minunatele costume populare, iar acum, sub indrumarea preotului din sat, cauta vechile dansuri si cantece ale salciuanilor.
Ansamblul folcloric "DOR TRANSILVAN" al RATUC a sarbatorit 60 de ani de activitate, pe data de 15 noiembrie, pe scena Casei de Cultura a Studentilor.
Participanti: invitati speciali - Dumitru Farcas, Laura Lavric, Sava Negrean Brudascu, Cornel Borza, Maria Marcu; solisti - Alexandru Tamas (acordeon), Nicolae Bondoi, Rozalia Iuga, Crina Varga si Nicolae Turcu.
Ansamblul folcloric "Cununa Apusenilor" din Gilau - dansuri si muzica de orchestra folclorica cu prilejul evenimentului Zilele Florestiului 2009 (prima editie).
Sambata, 20 august, la cea dintai editie Zilele Floresti, localnicii si-au scos de naftalina straiele de sarbatoare si au strabatut satul de la un cap la altul, in aplauzele spectatorilor si a soferilor aflati in trafic pe Europa 60. Una din cele mai urbanizate comune din Transilvania, localitatea care a uimit Romania cu ritmul galopant de dezvoltare economica din ultimii ani, a gasit resurse suficiente pentru a-si redeveni, fie si pentru o zi sau doua, tarani. Si s-au mandrit cu originea, cu portul si cu dansurile lor, pe care, de zeci de ani nu le-au mai etalat intr-o "parada" .
Defilare pe drumurile satului. Cai, caruri, si costume traditionale maghiare si romanesti. Comunitatea sateasca din Luna de Sus ( Lona ), sustinuta de Primaria Floresti, si-a propus sa recupereze traditiile locale, amenitate de urbanizarea satelor aflate in apropierea municipiului Cluj-Napoca. Vineri, sambata si duminca , pentru al doilea an la rand, au fost organizate Zilele Lonei.
Comunitatea sateasca din Luna de Sus ( Lona ), sustinuta de Primaria Floresti, si-a propus sa recupereze traditiile locale, amenitate de urbanizarea satelor aflate in apropierea municipiului Cluj-Napoca. Vineri, sambata si duminca , pentru al doilea an la rand, au fost organizate Zilele Lonei. In debut s-a desfasurat festivalul de gatit. Cateva zeci de localnici s-au intrecut in prepararea gulasului. Castigatori au iesit cu totii, nici nu se putea alfel, dar cei mai avantajati au fost participantii care s-au infruptat, gratuit, din delicioasele mancaruri preparate in ceaune, la foc de lemne. Cel mai generos competitor a fost Erno, om de afaceri si bucatar impatimit, care a pregatit mancare pentru 300 de oameni. Spectacolul gatitului a fost unul de zile mari, iar retetele au fost impecabile. Dovada? Cozile de la cazanele cu mancarea imbietoare.
In fiecare an, in luna mai, satenii din Mera, locaitate aflata la 15 minute de Cluj, sarbatoresc doua zile legate: sambata si duminica. Centrul satului este transformat in piata, unde localnicii vand - de la produse alimentare (cas, paine, legume) la obiecte de arta populara. Cele mai valoroase "piese" sunt
scoase din lada de zestre a bunicii pentru a fi vandute turistilor, la preturi rezonabile. Pe mese aduse de-acasa ori pe capota masinilor sunt expuse superbele costume populare si podoabe din margele de stica. In cativa ani, insa, lucrurile au luat-o la vale: printe marfurile expuse si-au facut loc turcismele, spre dezamagirea organizatorului: Fundatia Primula.
A XIV-a editie a Festivalului international de dansuri populare a adunat, la Gherla (judetul Cluj) formatii de dansuri din Campia transilvana, dar si din strainatate. Fundatia Culturala "Teka", organizatoarea evenimentului, promite, in toamna, inca un festival, cel al adultilor. Pentru cei care nu au stiut sau n-au reusit sa ajunga la Gherla, acolo unde a avut loc festivalul, am ales ce-a fost mai frumos pe scena, dar si in parcul din fata Catedralei Armenesti, unde au fost prezenti mesterii populari, nu comerciantii de artizanat.
Comuna Floresti, cu cele trei sate apartinatoare, a trecut printr-un proces galopand de urbanizare. Presiunea imobiliara si numarul mare de investitori au avut un efect nedorit asupra traditiilor satesti. Oamenii prefera sa fie salariati decat sa se ocupe de cresterea animalelor, dificila si neaducatoare de mari foloase. La Lona de Sus, de pilda, numarul crescatorilor de oi este din ce in ce mai mic. In consecinta, fabuloasele "impreunari" de pe vremea cand satenii aveau trei turme si organizau, dupa masurarea laptelui, cate trei petreceri, si-au pierdut din insemnatate. Anul acesta, doar sapte gospodari si-au trimis oile in turma si au luat parte la ritualul impreunarii. Noaptea, au stat de paza, sa nu cumva sa masluiasca cineva masuratorile. Ziua urmatoare, au venit de-acasa cu bautura, merinde, dar si cu ceterasi de la Huedin, ca sa dea oile la muls, sa masoare lapte si sa se petreaca. Daca pana anul viitor nu se intampla o minune, va fi ultima impreunare a oilor, la Lona de Sus.
In Bucovina, in satele din preajma orasului Vatra Dornei, sunt oameni care n-au aflat de criza. N-au ajuns capsunari, nici nu s-au angajat la o firma care, acum, face disponibilizari. Au ramas in sat, si-au construit o casa, si-au intemeiat o familie, au copii si se ocupa de cresterea animalelor. In zona, celor mai multi le convine sa se descurce crescand vaci de lapte. Oieritul a trecut pe planul al doilea, de cand lana si pieile mieilor aproape nu mai valoreaza nimic. Intr-o gospodarie care se respecta afli, insa, de toate: si vite, si oi, si cai, si capre, si porci, si gaini, si... caini. Localnicii stiu ca vaca este mai profitabila, dar tot ei spun ca oile li-s dragi, pentru ca sunt blande. Intre ciobanii din partea locului, Ion Olaru, din Dorna Arini, este cel mai patimas. A batut tara in lung si-n lat ca sa-si caute oi bune. Le-a gasit in Parang si-n Bistrita. A venit cu ele in camion, ca sa nu li se-ntample ceva. Ultimele 20 de oi le-a luat, impreuna cu tatal sau, fara bani. A fost ajutat de Federatia Agricultorilor de Munte, partenera a Heifer Project International, in campania "Dar din dar", cu o singura conditie: se dea altora tot atatea oi cate a primit. La inceputul lunii mai va da prima jumatate a datoriei. Apoi isi va duce turma la stana si, in vacanta, ii va lua si pe cei patru copii in munte. Nu de alta, dar copiii nu-si doresc altceva decat sa creasca mai repede mari ca sa se faca ciobani.
Celebra in toata Europa pentru mesterii pietrari, localitatea Vistea poate intra intr-un top continental si in ce privestea frumusetea portului traditional. Cele mai frumoase haine si podoabe sunt purtate, cu indreptatita mandrie, in ziua de Pasti, cand tot satul merge la biserica. Tv-ne.rot a avut, privilegiul, duminica, sa filmeze "parada" portului de la Vistea, la intrarea in vechea si impresionanta biserica a satului. Etnia majoritar maghiara de aici pastreaza cultul confectionarii porturilor populare autentice, in tehnica brodarii cu margele a sorturilor si a panglicilor de sarbatoare. In Vistea sunt in prezent aproximativ patruzeci de variante de port popular, alese in functie de varsta, anotimp, ocazie, pe gustul purtatorului. Populatia maghiara din Vistea a pastrat in propria cultura populara elemente arhaice precum si trasaturi ale stilului Renascentist din Ungaria, dupa cum se observa pe costumele si broderiile din sat. De asemenea, au pastrat functia complexa a hainei, aceea de a indica varsta, sexul, profesia, conditia materiala si nationalitatea purtatorului.
Ansamblul folcloric Doina al Palatului Copiilor din Cluj-Napoca aniverseaza in aceste zile 15 ani de existenta. Copiii cu varste cuprinse intre 6 si 15 ani invata aici dansurile populare din diverse zone folclorice ale Romaniei. Multi dintre ei sunt artisti cu state vechi in aceasta formatie, participand la diverse turnee prin tara si strainatate. Toti impartasesc aceeasi pasiune pentru dansurile romanesti autentice si pentru folclorul autentic. Atenti indrumati de profesorii lor, copiii au ajuns sa fie mici artisti, iar unii dintre ei se gandesc sa continue sa activeze in formatiile de dansuri si dupa ce vor depasi varsta pana la care sunt acceptati la Palatul copiilor.
Camelia Pantea la Negustorul de Idei
Ferma Tocaci - branzeturi traditionale din lapte de oaie
Iosif Viehmann - Profesorul
Doinea Todea la Negustorul de Idei
Ionel Vitoc la Negustorul de Idei
